Imobilul denumit astazi Palatul Patriarhiei, a fost construit de statul roman, la inceputul secolului al XX-lea, pe locul fostei sali al Adunarii Deputatilor de pe Dealul Mitropoliei din Bucuresti. Vechea sala a Adunarii Deputatilor cu terenul aferent a apartinut Mitropoliei Tarii Romanesti, care isi aveau sediul in cladirile ce inconjurau actuala catedrala de pe Dealul Mitropoliei, dupa cum dovedesc hrisoavele vremii.
Ansamblul acesta de cladiri format din Palatul Patriarhiei, Resedinta Patriarhala si Catedrala Patriarhala este asezat pe vatra manastirii "Sfintii Imparati Constantin si Elena", ctitorie si danie domneasca facuta Mitropoliei Tarii Romanesti de Constantin Voda Serban (1654-1658).
Rolul deosebit pe care mitropolitul il avea in Adunarea Tarii, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, a facut ca marile evenimente istorice din viata Tarii Romanesti sa aiba loc pe Dealul Mitropoliei si putem aminti aici ca la 24 ianuarie 1859 Adunarea electiva a Tarii Romanesti prezidata de mitropolitul Nifon in fosta sala a Adunarii Deputatilor a votat actul unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Romane.
Prefacerile politice edilitare si urbanistice survenite in capitala au facut ca in anii 1907-1908 sa se inalte aici actualul Palat al Parlamentului, terenul fiind trecut in proprietatea statului inca din anii 1883, cand Corpurile Legiuitoare ale Tarii au hotarat inlocuirea atat a fostei sali a Adunarii Deputatilor cu actualul imobil, cat si a fostei manastiri cu o catedrala impunatoare. Imprejurarile au facut insa ca din cele doua obiective sa se realizeze numai primul. |
|
Monumentul edificiu al Palatului Parlamentului, actualmente Palatul Patriarhiei, este construit dupa planurile arhitectului I. Maimarolu, fiind prima lucrare de beton armat din tara. A suferit in timp diverse modificari, cea mai importanta fiind refacerea cupolei, care s-a prabusit la cutremurul din 10 noiembrie 1940.
Dupa decembrie 1989, luand in consideratie ca au sporit manifestarile religioase interne si internationale cu caracter crestin ortodox si ecumenic, ce antreneaza un mare numar de participanti, iar spatiile disponibile erau insuficiente ca suprafata pentru desfasurarea acestor reuniuni, Patriarhia Romana era in cautarea unei cladiri corespunzatoare.
Avand in vedere ca Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor - si-a mutat sediul in alta cladire si acest imobil ce a fost construit pe terenul Bisericii, la cererea Patriarhiei Romane, i-a fost dat in folosinta prin Hotararea Guvernului Romaniei cu numarul 941 din 8 octombrie 1996.
Acum, acest imobil ajuta la indeplinirea misiunii pastorale prin diferitele conferinte si concerte religioase si a misiunii sociale si de caritate, prin sectorul Biserica si Societatea, care functioneaza aici.
In prezent, Patriarhia Romana se bucura de acest frumos Complex din care fac parte: Resedinta Patriarhala, Palatul Patriarhiei, Catedrala Patriarhala si Blocul cu spatii de cazare.
|
